Uncategorized

Cetatea Devei

Cetatea Devei a fost construita pe urmele unei fortificatii daco-romane. Primele lucrari de edificare dateaza din primii ani ai sec. Xl, dupa infrangerea de catre unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena(Cenad), cand au venit primii colonialisti dinspre vest.

Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante cetati ale Transilvaniei. Urmand cursul istoriei, cetatea a avut rol de aparare impotriva tatarilor si a altor potentiali dusmani care urmareau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobili in fata rascoalelor tataresti, resedinta nobiliara, inchisoare si garnizoana, a asigurat protectia calatorilor si a comerciantilor care circulau in lungul Vaii Muresului.

Cetatea Devei prezintă trei incinte de forme diferite, ocupând vârful şi o parte din latura de nord a dealului.

Prima incintă, de formă ovoidală, lungă de 90 m şi lată între 18 şi 35 m cuprinde vârful înălţimii și se adaptează la configuraţia terenului. În interiorul incintei, plasate direct pe stânca nativa nivelată cu dalta, s-au acumulat în mai bine de șase secole o mulţime de construcţii, ocupând toate laturile.

Incinta a doua are un traseu ovoidal neregulat, determinat de forma primei incinte şi de configuraţia terenului. Distanţa faţa de prima incintă variază între 2 m şi 20 m.

Incinta a treia este construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea și are o suprafaţa apreciabilă. Aceasta era destinată să protejeze în special drumul de acces spre incintele principale de pe vârful stâncii.

Clădirea reprezentativă este de forma dreptunghiulară, are etaj și este plasată în partea sudică a curţii interioare, datând cel mai probabil din secolul al XIII-lea.

Un alt element profilat din interiorul cetăţii este fragmentul in situ al unui ancadrament decorat cu baghete incrucişate, aflat tot la etajul clădirii. Având în vedere formele sale, acest ancadrament gotic tardiv datează din perioada anilor 1470–1520 și este posibil să fi fost realizat în cursul renovărilor întreprinse de voievodul Ioan Zápolya.

Usciorul din piatră înzidit pe loc secundar, în plomba aflată la vestul ancadramentului gotic timpuriu, reprezintă unul dintre puţinele detalii aparţinând Renaşterii. In colţul nord-vestic al palatului, locul marcat de inscripţia amplasată în veacul trecut în memoria lui Francisc Dávid, este de fapt cisterna construită de generalul Steinville.

Pe latura nordică a cetăţii coroana actuală a zidului constă dintr-un şir de merloane gotice în forma cozii de rândunică, alternând cu cele încheiate semicircular. Pe porţiunea care se întinde la est de poartă, acestea au fost zidite şi supraînălţate ulterior până la cotele actuale. Intervenţia care le-a desfiinţat a avut loc fără îndoială înainte de răspândirea utilizării artileriei, în secolul al XV-lea.

Turnul semicilindric de pe latura sudică a incintei intermediare, numit în prezent “Bastionul Bethlen”, este menționat într-un inventar din 1640 sub denumirea de “Bastionul Dobó/Dobai”, probabil ca o referire la perioada sa de construcţie din timpul căpitanului Dominic Dobó (1553–1556).

Acces

Accesul către cetate se face foarte ușor, pornind din parcul orașului Deva și urcând cele 113 trepte la capătul cărora se află două alei pline de mister.

Începând din luna iunie 2005, la cetate se poate urca și cu telecabina.

Aceasta este singurul ascensor înclinat din România, iar din punct de vedere al lungimii traseului (278 metri) și a diferenței de nivel (158 metri) este primul din Europa. Având 16 locuri și folosind sistemul planului înclinat, telecabina facilitează accesul turiștilor spre cetate.

Perspective

Cetatea Devei este cuprinsă într-un amplu program de reabilitare care prevede, printre altele, reabilitarea Sălii Cavalerilor și a Mormântului lui David Francisc.

No comments yet! You be the first to comment.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *